Studii Biblice - Proiectul Tyndale
acasa despre noi studiu biblic articole comanda contact

Treaptă cu treaptă

trepteUnul dintre lucrurile care-mi displac cel mai mult este să curăţ de frunzele aflate în descompunere jgheaburile casei mele. Pentru a ajunge la aceste jgheaburi, trebuie să folosesc o scară înaltă. Deşi am fost zugrav, urcatul pe scară îmi dă încă emoţii. Urc încet, păşind cu grijă pe fiecare treaptă. Nici nu-mi trece prin minte să urc grăbit, neatent ori să păşesc peste trepte. Întrucât obiectivul meu este să ajung în vârf, ating cu mare atenţie fiecare treaptă.

Predarea se aseamănă cu urcatul pe scară. Pentru a avea succes, trebuie să atingi mai multe trepte. Deşi e o treaptă importantă, pregătirea este situată aproape de vârful scării. Simpla încredere în abilităţile de predare nu garantează că vei fi un învăţător excelent. Există câteva trepte esenţiale pentru o predare de succes.

Pavel a atins cu atenţie treptele de jos ale slujbei sale. În Efeseni 3:8, el a scris: „Da, mie, care sunt cel mai neînsemnat dintre toţi sfinţii, mi-a fost dat harul acesta să vestesc neamurilor bogăţiile nepătrunse ale lui Cristos.”

Observă treptele unei slujbe de succes (fie predare, fie o altă slujbă) care ne sunt prezentate în acest verset.

Treapta întâi: încrede-te în Dumnezeu. Orice succes într-o slujbă începe cu încrederea în Dumnezeu. Pavel a afirmat despre sine că era „cel mai neînsemnat dintre toţi sfinţii”. În mod cert el „i-a depăşit” pe cei mai mulţi, dacă nu pe toţi creştinii din zilele lui. Cu toate acestea, s-a considerat ca fiind cel mai de jos. Umilitatea şi încrederea profundă în Dumnezeu au făcut posibil ca slujba lui să fie plină de putere.

Când pregăteşti lecţiile ce urmează să le predai, studiază pasajele şi aminteşte-ţi că, pentru a avea un impact în viaţa elevilor, trebuie în primul rând să te încrezi în Dumnezeu. Nimeni nu are o capacitate inerentă suficientă pentru a face o slujbă de succes.

Treapta a doua: recunoaşte harul lui Dumnezeu. Oportunităţile de a preda sunt un dar de la Dumnezeu. Pavel a recunoscut că orice slujbă îşi are originea în harul lui Dumnezeu. El a scris: „Mie… mi-a fost dat harul acesta să vestesc neamurilor.” Nimeni nu merită mântuirea; tot aşa, nimeni nu merită oportunitatea de a sluji. Harul lui Dumnezeu este sursa amândurora.

Când stai în faţa elevilor, recunoaşte că harul lui Dumnezeu te-a pus în această poziţie. Consideră că oportunitatea de a preda este un dar şi mulţumeşte-I Domnului pentru privilegiul de a face acest lucru.

Treapta a treia: aminteşte-ţi asupra ce te focalizezi. Fiindcă şi-a îndeplinit slujba, Pavel ar fi putut avea atitudinea eu-sunt-cel-ce-contează. Însă nu a fost aşa. Mai degrabă, atitudinea sa a fost Cristos-e-Cel-ce-contează. El s-a focalizat asupra „bogăţiilor nepătrunse ale lui Cristos”. Pavel a ştiut că viaţa lui nu însemna nimic în comparaţie cu vastele bogăţii ale Fiului lui Dumnezeu.

Când începi să ai succes în slujba de predare, aminteşte-ţi că trebuie să te focalizezi asupra bogăţiilor lui Cristos, şi nu asupra capacităţilor sau realizărilor tale.

Atinge toate treptele, în special primele trei! Vei afla că Dumnezeu te poate folosi cu putere.